Trist mod de a începe blogul... astăzi NU am acţionat, deşi ar fi trebuit. Troleul 69 în care mă aflu opreşte puţin înaintea staţiei, deschide uşile, lumea coboară, urcă, se închid uşile. Semaforul este roşu, troleul avansează doi metri şi se opreşte, de data asta chiar în staţie. Uşile sunt închise. O bătrână de pe trotuar se apropie de uşă, apasă în disperare pe buton, două persoane din maşină apasă şi ele pe butonul de pe bară, nu se întâmplă nimic. NU m-am ridicat de pe scaun, NU m-am dus până la şofer şi NU i-am spus că este în staţie şi este obligat să deschidă uşa.
La semaforul următor, la Foişorul de Foc, cineva îl roagă frumos să deschidă - chiar dacă nu este staţie şi troleul este oprit pe banda a doua. Şoferul deschide, persoana coboară, altele urcă. NU m-am dus să-l întreb de ce deschide uşa când nu este în staţie şi nici după ce criterii decide dumnealui când trebuie sau nu să deschidă uşile.
Inscription à :
Publier les commentaires (Atom)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire